In urma cu 12 ani, in Argentina a fost instituit un embargo asupra depozitelor bancare, ca masura de prevenire a lichidarii lor. Consecintele acestui act, insa, au fost devastatoare pentru tara.

Privind din indepartata Argentina, evenimentele din Cipru aduc aminte locuitorilor din tara sud-americana de evenimentele care au avut loc aici acum 12 ani. La fel ca si in Cipru, si acolo, in timpul crizei financiare incepute in 2001, conturile bancare ale cetatenilor au fost inghetate, iar depunatorii n-au avut voie sa retraga decat cate 250 de peso pe saptamana.

Cu ajutorul acestei masuri nepopulare, guvernul argentinian a dorit sa evite iesirile de capital din banci, pentru ca, in doar 10 luni, depozitele scazusera de la 85 la 67 de miliarde dolari, noteaza Deutsche Welle.

In 2001, peso-ul argentinian era dependent de evolutiile dolarului american, avand o paritate de 1-1. Datoria externa a Argentinei era de 132 de miliarde de dolari, iar deficitul bugetar imens punea in pericol solventa tarii.

Asemanarile cu Cipru sunt intamplatoare

Argentinienii au numit aceasta interdictie "coralito" si, inarmati cu tigai si talgere, au declansat proteste de amploare in fata filialelor bancilor, insistand sa-si poata primii toti banii inapoi.

In doar cateva zile, protestele au escaladat, ajungandu-se la acte de huliganism asupra bancilor si incendieri ale acestora. Pe 21 decembrie 2001, presedintele Fernando de la Rua si-a dat demisia, fugind cu un elicopter din palatul prezidential, la doar trei saptamani dupa declansarea "coralito".

Guvernul interimar condus de Adolfo Rodriguez Saha a anuntat ca, la Craciun, va fi sistata platirea datoriei externe, iar, doua saptamani mai tarziu, premierul nou-numit, Eduardo Dualde, a desprins peso-ul de dolar, ceea ce a condus la o depreciere fara precedent a monedei