Un obicei vechi de sute de ani se perpetuează în Bistriţa-Năsăud, unde credincioşii romano catolici îşi aduc bucatele la Biserică, pentru ca preotul, după Sfânta Liturghie din prima zi de Paşti, să le sfinţească.
Zeci de enoriaşi au venit duminică dimineaţa, în prima zi de Paşti, la Biserica romano-catolică din Bistriţa, cu coşuri pline de bucate, pe care preotul Gered Peter le-a sfinţit la sfârşitul slujbei.
"Am adus ouă, pască, ar fi trebuit şi vin, miel. Aşa se sfinţeşte mâncarea de Paşti la noi. Ne simţim bine păstrând acest obicei", spune o bistriţeancă.
"Creştinii, de obice, mai ales în Ardeal, folosesc o sfinţitură, cum s-ar zice, care este formată din pască, din vin, bucate pentru casă. De obicei, înainte se slujbă nu se mănâncă, se ţine post şi după ce se termină postul se începe cu sfinţitura adusă de la Biserică. Este prima masă după ce ajungem acasă. Întotdeauna în casă prima dată intră un bărbat, iar mâncarea sfinţită se foloseşte cu familia", spune un bistriţean.
"Am adus la sfinţit tot ce se pregăteşte de Paşti - ouă roşii, pască, şuncă, cârnaţi, vin. Ce se mănâncă în dimineaţa de Paşti aducem la sfinţit, pentru că aşa e normal să mâncăm o mâncare sfinţită. E de foarte multă vreme acest obicei, din străbuni şi noi facem acest lucru în fiecare an", spune o altă bistriţeancă.
Parohia romano-catolică din Bistriţa a organizat astăzi două slujbe pentru credincioşii de acest rit, una în limba română şi una în limba maghiară, obiceiul sfinţirii coşurilor cu alimente regăsindu-se atât la credincioşii de etnie maghiară, cât şi la români.
"Este un obicei, o tradiţie veche. În Bisericile noastre, peste tot, atât în cele catolice, cât şi în cele ortodoxe, căci suntem ambele Biserici Apostolice, se practică binecuvântarea în Sfântul Paşte a bucatelor de Paşti - mielul şi ouăle de Paşti. Se poate băga şi un pic de băutură, bineînţe