Gropi de gunoi improvizate la marginea unor sate, campuri intregi acoperite cu deseuri menajere: acesta era, nu cu mult in urma, peisajul obisnuit al lumii rurale in care traiesc jumatate din cele 20 de milioane de romani. Tranzitia haotica pe care a cunoscut-o Romania in anii 1990, dupa caderea dictaturii comuniste, a impiedicat tara sa puna pe picioare o strategie pentru gestionarea deseurilor, scrie luni Le Monde, citat de Agerpres.

Numai in anul 2000, cand Bucurestiul a demarat negocierile de aderare la Uniunea Europeana, guvernul a inceput sa reflecteze asupra unei politici privind gunoaiele care sa respecte normele europene.

Sarcina se dovedeste insa a fi dificila. Tara ramane cel mai slab elev al Uniunii la acest capitol. Potrivit statisticilor europene publicate in martie, Romania nu recicla, in 2011, decat 1% din deseurile sale menajere, restul ajungand in gropile de gunoi. Si aceasta in contextul in care UE le-a fixat statelor sale membre obiectivul de reciclare a deseurilor lor menajere in proportie de 50% la orizontul lui 2020.

La 19 martie, la Bruxelles, Romania a participat la un seminar vizand ajutarea tarilor cel mai putin performante in materie de gestionare a deseurilor in a-si optimiza politicile cu ajutorul unor foi de parcurs personalizate.

Romania, ultima tara care s-a alaturat UE alaturi de Bulgaria in 2007, a ramas mult in urma. Intr-o intelegere cu Comisia Europeana, Bucurestiul fixa drept limita data de 16 iulie 2009 pentru inchiderea a 78 de gropi de gunoi aflate in apropierea unor orase importante si a 7.068 de mici gropi de gunoi improvizate in sate. 'Doar 19 gropi de gunoi au fost inchise in zonele urbane, iar 59 continua sa functioneze de o maniera ilegala', recunostea, dupa expirarea termenului, fostului ministru al mediului din acea vreme Nicolae Nemirschi. 'In mediul rural, doar 1.304 de gr