La sediul Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale a avut loc vernisajul expoziţiei „Odinioară pe calea ferată”. În expoziţie pot fi admirate locomotive şi trenuri în miniatură, dar şi numeroase imagini care surprind istoria căilor ferate române…

Exponatele au fost prezentate de Dana zecheru (şeful SJAN Alba) şi cei doi colecţionari care au contribuit la realizarea expoziţiei: Andrei Berinde, colecţionar de imagini cu trenuri, gări, CFR, şi Cristi Bojor, colecţionar de trenuleţe, locomotive etc.

Andrei Berinde ne-a oferit câteva informaţii despre calea ferată în România, Transilvania şi în judeţul Alba. Aşadar, prima cale ferată de pe teritoriul actual al ţării: Oraviţa-Buziaş (1854). În regatul României prima cale ferată a fost construită în anul 1869.

Prima cale ferată din Transilvania: Curtici-Arad, pe o distanţă 17 km (anul 1858).

Societatea primei căi ferate din Transilvania şi magistrala Arad-Alba Iulia au fost inaugurate la data de 22 decembrie 1868. În perioada 1870-1871 calea ferată din judeţul Alba s-a extins spre Teiuş, care ulterior avea să devină un nod important, cu legături spre Cluj şi spre Mediaş, Sighişoara, Tg. Mureş.

La 1 iunie 1873 calea ferată a ajuns la Braşov, iar în 1879 calea ferată ajunge până la Predeal, până la graniţa Imperiului Austro-Ungar cu România.

În ceea ce priveşte mocăniţa, ea a fost folosită în principal la transporturi forestiere, transport de muncitori. Maxima extindere a mocăniţei în România a fost de aproximativ 5.000 km (jumătate din reţeaua de cale ferată pe ecartament normal din ţară).

În anul 1895 s-a dezvoltat o linie de mocăniţă pe distanţa Alba Iulia-Zlatna. În 1982 mocăniţa s-a închis, iar în perioada 1982-1986 s-a transformat în cale ferată cu ecartament normal.

Astăzi în România mocăniţa mai funcţionează pe o lungime de 32 km, pe Valea vaserului (Vişeu de