Băncile centrale din ţările emergente şi-au redus rezervele în euro cu 8% sau 45 de miliarde de euro anul trecut, potrivit datelor FMI. Declinul a fost determinat de persistenţa crizei datoriilor suverane din Europa.
Opţiunea în privinţa rezervelor transmite un semnal clar în privinţa monedelor pe care ţările emergente le consideră cele mai stabile, sigure şi lichide. Euro constituie în prezent numai 24% din rezevele statelor emergente, acesta fiind cel mai redus nivel din 2002. Datele oficiale arată că dolarul se bucură de o proporţie de 60% în totalul rezervelor statelor menţionate.
"Integrarea pe pieţele financiare din zona euro a făcut un pas înapoi în ultimii ani. Din această privinţă, euro a pierdut teren ca monedă de rezervă pe pieţele internaţionale", afirmă Jeffrey Frankel, profesor de economie la Kennedy School of Government de la Universitatea Harvard. Acesta subliniază: "Euro va fi a doua monedă ca importanţă la nivel internaţional, dar nu aş spune că există perspective de a contesta dolarul".
Ţările emergente s-au orientat către monede precum dolarul australian sau cele ale altor state cu economii în dezvoltare.
ALINA VASIESCU Băncile centrale din ţările emergente şi-au redus rezervele în euro cu 8% sau 45 de miliarde de euro anul trecut, potrivit datelor FMI. Declinul a fost determinat de persistenţa crizei datoriilor suverane din Europa.
Opţiunea în privinţa rezervelor transmite un semnal clar în privinţa monedelor pe care ţările emergente le consideră cele mai stabile, sigure şi lichide. Euro constituie în prezent numai 24% din rezevele statelor emergente, acesta fiind cel mai redus nivel din 2002. Datele oficiale arată că dolarul se bucură de o proporţie de 60% în totalul rezervelor statelor menţionate.
"Integrarea pe pieţele financiare din zona euro a făcut un pas înapoi în ultimii ani. Din această privinţă, euro
