Uitaţi de autorităţi şi rareori rememoraţi de tinerii care nu au mai prins regimul comunist, foştii deţinuţi politici se străduiesc să păstreze vie amintirea celui mai negru aspect al regimului comunist. Una dintre aceste iniţiative este refacerea monumentului dedicat celor care au fost împuşcaţi la Pădurea Verde.
Din cei aproape o mie de membri câţi a avut Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Timiş la constituirea sa, în 1990, astăzi ea mai are doar 137 de supravieţuitori ai puşcăriilor comuniste. Indezirabilii regimului represiv impus de tancurile sovietice s-au bucurat de un oarecare respect în primii ani după prăbuşirea acestuia, unii dintre ei au fost cooptaţi în administraţia centrală şi locală, ba chiar în parlament, dar în ultimii ani nu au mai prezentat interes pentru clasa politică şi au fost din ce în ce mai marginalizaţi. Cei puţini câţi au rămas se întreabă acum, mai degrabă retoric, ce mai reprezintă şi cum sunt percepuţi de societate. „Să nu lăsăm să se aştearnă uitarea peste trecutul pe care l-am trăit, nu l-am uitat şi care ne-a adus foarte multă durere, nu numai nouă, ci şi familiilor noastre”, a spus Teodor Stanca, actualul preşedinte al AFDP Timiş. „Peste zece ani poate nu vom mai fi, pentru noi timpul nu mai are răbdare şi trebuie să fim mai prezenţi în activitatea asociaţiei”.
Un complex modern
La Pădurea Verde, în apropierea Muzeului Satului, pe locul în care au fost împuşcaţi, în 16 iulie 1949, mai mulţi luptători care au opus rezistenţă regimului comunist în munţi, s-a ridicat iniţial o troiţă, iar în urmă cu aproximativ 15 ani, un monument. De-a lungul anilor însă, mai ales din lipsă de fonduri, nu s-a bucurat prea multă îngrijire, s-a degradat şi neavând niciun sistem de protecţie, a ajuns chiar derdeluş pe timp de iarnă. Teodor Stanca doreşte acum ca acest monument să devină un ansamblu memorial, reamenajat după pro
