Nu doar în Micro 3 Dallas, se pune canalizare nouă. La Vulcan, prin grija primăriei, operaţiunea respectivă se derulează şi în Crividia.
Numai că vremea rea
din ultimele zile face ca săpatul şanţului şi îngropatul conductelor să aibă un ritm mai lent. Mi-am dat seama de asta vinerea trecută, când am dat o fugă până-n Dealu Babii. Pentru ce anume veţi afla într-un alt articol.
Păţania muncitorilor
din Dallas le-a fost învăţătură de minte nu doar colegilor de lucru ai celor doi morţi, ci şi ăstora care sapă pe marginea drumului din Crividia. Malurile şanţurilor neacoperite, în care nu au fost introduse conductele, sunt asigurate cu grătare din lemn. Bănuiesc că sunt destul de rezistente, încât să nu le pună în pericol viaţa celor care intră în adâncitura de trei metri. Când am trecut eu pe acolo, nu am văzut pe nimeni în gaură. Există şi explicaţii: fie era pauză, fie că muncitorii se adăpostiseră de ninsoarea din cauza căreia de abia vedeai drumul.
Iar acesta trebuie
neapărat să fie văzut. Mai ales dacă eşti cu maşina. Pe o porţiune considerabilă, inclusiv pe aceea de opt sute de metri, mai sus de poarta minei, reparată, acum câţiva ani, pe bani grei, sunt gropi cu duiumul. Şi înfrăţite, pe de-asupra, încât, dacă dai într-una, obligatoriu le iei în roţi şi pe următoarele. Aşa este acum pe drum, dar, poate, că alta va fi situaţia când "operaţiunea conducte" se va termina, iar mizeriile de canal ale locuitorilor acestui cartier vor fi contabilizate în magistrala de canalizare şi nu vor mai ajunge în apele pârâului Crividia.
Nu doar în Micro 3 Dallas, se pune canalizare nouă. La Vulcan, prin grija primăriei, operaţiunea respectivă se derulează şi în Crividia.
Numai că vremea rea
din ultimele zile face ca săpatul şanţului şi îngropatul conductelor să aibă un ritm mai lent. Mi-am dat seama
