Premierul Victor Ponta a avut, astăzi, o zi foarte proastă. A primit scatoalce din toate părţile şi nu a reuşit să scurteze criza Parchetelor. Lovitura de graţie i-au dat-o, însă, procurorii anticorupţie, care au cerut ca şefii Parchetului General, DNA şi DIICOT să fie selectaţi pe criterii profesionale şi CSM, care a anunţat că optează pentru procedura lungă în privinţa audierilor celor trei procurori nominalizaţi de primul ministru, stabilind un calendar, care se încheie cel mai devreme, pe 3 iunie. Şi nu este deloc sigur că, atunci, toţi candidaţii vor primi avizul, unul dintre aceştia, Tiberu Niţu, fiind respins în unanimitate de acelaşi Consiliu, la examinarea din toamnă. Opoziţia fără precedent a procurorilor anticorupţie şi decizia de astăzi a CSM reprezintă o altă modalitate de a sublinia că justiţia nu mai răspunde la ordin, după ce secţia de procurori a CSM i-a spus, ieri, premierului că şefii celor trei instituţii nu ar trebui scoşi din jobenul politic.
Există însă o singură modalitate prin care magistraţii, dacă sunt cu adevărat interesaţi, îşi pot afirma independenţa, ridicându-se deasupra jocurilor politice. Şi anume, Laura Codruţa Kovesi, Tiberiu Niţu şi Alina Bica să refuze nominalizările, desemnarea lor fiind rezultatul unui târg politic preşedinte-prim-ministru, care-i face, din start, vulnerabili. Dna Kovesi, oricâte merite ar avea şi oricât de simpatică le-ar fi oficialilor europeni, nu va scăpa de eticheta „băsistă”, decât dacă-l leagă pe acela de la al cărui nume a derivat adjectivul. Or, la DNA, unde ajung marii corupţi, este nevoie de un conducător nesuspectat de vreun partizanat, spre a nu mai da apă la moară detractorilor Justiţiei şi „corului tragic” de aşa-zise victime. S-ar cuveni să refuze onoarea, fie şi numai pentru faptul că a fost târâtă într-o nebunie politică, pronunţându-i-se numele din cinci minute, aducerea ei la DN