Bacteriile ne ţin în formă

Numeroase studii recente au indicat rolul potenţial important pe care l-ar juca flora microbiană intestinală în obezitate, alături de factori genetici şi alţi factori de mediu. Un studiu1 realizat la Boston, publicat miercuri în Science Translational Medicine, furnizează informaţii valoroase pentru ipoteze clinice ulterioare. Astfel, cercetători de la Harvard şi de la Massachusetts General Hospital, au observat, la şoareci, că operaţia de bypass gastric cu anastomoză Roux în Y (cel mai frecvent indicată şi practicată în chirurgia bariatrică) induce o modificare a microbiotei intestinale. Grupul la care s-a practicat procedura de bypass a fost comparat cu două grupuri de control, cărora li s-a administrat o dietă restrictivă, respectiv una bogată în grăsimi şi carbohidraţi. Şoarecii la care s-a practicat intervenţia au pierdut, postoperator, circa 30% din greutate, iar flora intestinală s-a modificat radical, devenind similară celei întâlnite la indivizi slabi; la grupele de control, microbiota intestinală a rămas neschimbată, însă grupul cu dietă restrictivă a pierdut în greutate, similar grupului operat. Interesant, măsurătorile metabolice au demonstrat că şoarecii cu bypass au avut un consum energetic mai mare decât animalele din grupele de control, la aceleaşi niveluri de activitate. Studiul a fost continuat cu transferul de conţinut gastrointestinal, de la fiecare din cele trei grupe, la şoareci cu aparat gastrointestinal steril. După două săptămâni, animalele care au primit floră de la şoarecii operaţi au înregistrat o scădere semnificativă în greutate, în vreme ce ceilalţi şoareci (inclusiv cei contaminaţi cu flora de la şoarecii care au slăbit prin dietă restrictivă) nu au înregistrat scăderi ale greutăţii. Variaţia florei intestinale, la şoarecii cu bypass, s-a făcut de la predominanţa genurilor Firmicutes şi Ba