Dau citire articolului care stabileşte care e procesul şi procedura de desemnare a procurorilor E vorba de legea 303 din 2004, articolul 54 care spune că procurorul gen al parchetuluid e pe lângă înalta curte prim-adjunctul şi adjunctul, procurorul general al DNA, adj acestuia, proc şefi de secţie precum şi pro şef al DIICOT sunt numiţi de preşedintele României, la propnerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM din proc cu vechime minimă de 10 ani, pe o perioadă de trei ani.

Ce înseamnă practic? Sunt 24 de funcţii la Parchetul General, la DIICOT şi DNA care înseamnă şefi de direcţie, adjuncţi, şefi de secţie. Cele 24 de funcţii se numesc aşa cum v-am citit în articolul 54 la propunerea ministrului, cu aviz CSM şi decizie a preşedintelui. Acesta a fost articolul în baza căruia împreună cu prim-ministrul am stabilit urmarea aceseti proceduri. E responsabilitatea ministruluiu pe cine desemnează, propune şi nu o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice, şi pun accentul nici a partidelor politice, nici a procurorilor. nu procurorii decid nominalizările. Singuerle restricţii sunt vechime 10 ani ca procuror sau judecător şi perioada mandatului: trei ani.

Nu spune că la DNA se numesc numai procurori de la DNA. Procurorul e procuror şi aplică legea indiferent unde face serviciul. esenţial în relaţia mea cu prim-ministrul a fost să respectăm legea.-Spiritul legii e ca cei care fac desemnările şi numirile să-şi asume răspunderea pentru deciziile pe care le iau şi să răspundă de modul cum în exercitarea mandatului procurorii numiţi îşi exercită mandatul. Legea stabileşte clar răspunderea unor politicieni care înseamnă ministrul Justiţiei şi preşedintele României. Avizul CSM e consultativ, nu e obligatoriu pentru preşedinte.

- Pe data de 1 octombrie i-am transmis doamnei Pivniceriu o scrisoare cu două elemente impor