Preocupaţi de realităţile deloc liniştitoare din propria ţară, mulţi români nu par să accepte că, în ceea ce priveşte corupţia clasei politice, evaziunea fiscală generalizată şi subordonarea Justiţiei intereselor celor aflaţi în fruntea statului, se poate şi mai rău. Un exemplu negativ la îndemână este Transnistria care a fost pe vremuri un petec din structura României Mari.

Corupţie la nivel înalt

De nivelul endemic al corupţiei clasei politice din Transnistria pare să se fi săturat până şi susţinătorii ne­condiţionaţi ai acestei republici – au­torităţile de la Kremlin, care au anun­ţat la începutul acestui an că investi­ghează deturnarea a 160 de milioane de ruble (echivalentul a 5,5 milioane de euro) din ajutorul umanitar acordat de Rusia regiunii separatiste transnis­trene. Anchetatorii ruşi au făcut în acest sens percheziţii la unele bănci din Transnistria.

Tribunalul Basmani, din Moscova, a emis un mandat de percheziţie, care se va desfăşura la Banca Centrală transnistreană şi la Biznesinvestbank, care a funcţionat anterior cu numele Gazprombank. Anchetatorii ruşi vor, de asemenea, să o interogheze pe fosta directoare a Băncii Centrale transnis­trene, Oksana Ionova, care a fost reţinută recent la Tiraspol, capitala republicii separatiste.

Noua conducere transnistreană a promis că le va acorda asistenţă an­che­tatorilor ruşi. Aceasta şi-a dat acor­dul a declarat pentru extrădarea în Rusia a lui Oleg Smirnov, fiul fostului lider transnis­trean Igor Smirnov, pentru a fi inte­rogat privind posibila sa implicare în acest caz. Anchetatorii ruşi suspec­tează că Oleg Smirnov şi asociatul său, fostul director adjunct al Băncii Cen­trale transnistrene, Oleg Briziţki, au deturnat 5,5 milioane de dolari în pe­rioada 2008 - 2009, din ajutorul uma­nitar acordat de Rusia pentru pensio­narii din regiune. Un dosar penal a fost deschis în Ru