(Salon du Livre - 2013)
S-a încheiat, de curând, cea de-a 33-a ediţie a Salonului internaţional de carte de la Paris, unde România a avut statutul de invitat de onoare. În lumea cărţii, adică a scriitorilor, editorilor, tipografilor şi a librarilor, nu s-au stins încă ecourile acestei grandioase manifestări, pe care presa franceză a numit-o "une grosse machine bien huilée" (o maşinărie, un agregat bine uns, care a funcţionat perfect, cu alte cuvinte). Dincolo de toate comentariile ulterioare, de interpretările şi de felul în care a fost oglindit în presa românească şi internaţională, acest eveniment a fost o sărbătoare uriaşă a scrisului, la care ţara noastră a participat sub un logo inspirat: "La Roumanie se livre". Cunoscătorii limbii franceze vor recunoaşte că a fost o alegere bună, pentru că expresiile şi jocurile de cuvinte formate în jurul cuvântului "livre"(carte) şi a verbului "livrer" sunt foarte bogate în semnificaţii: a se preda, a se deschide, a se livra, a se angaja. România a fost, aşadar, în faţa unui examen extrem de serios, prin care a trebuit să se înfăţişeze unui public pretenţios, dar şi să se angajeze la un dialog cultural prin care să-şi promoveze valorile şi să demonstreze că poate sta alături de marile culturi europene.
La Salon au fost invitaţi peste 30 de scriitori români, din toate generaţiile, cărora li s-au alăturat şi alţi scriitori români din diaspora, traducători, graficieni, editori. În cele cinci zile ale Salonului de la Paris, au avut loc, în acelaşi timp, dar în locuri diferite, special amenajate, lansări de carte, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor cu cititorii, sesiuni de autografe, lecturi cu public, aşa încât era foarte greu să optezi pentru una sau alta dintre manifestări. Nu de puţine ori mi-am dorit, ca în poveşti, să am o sută de ochi şi o sută de urechi, pentru
