România se numără printre marii cultivatori de cereale ai Europei. Fără irigații, avem însă cele mai mici producții Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
În România, toată lumea vorbeşte de potenţialul agricol al ţării şi pe bună dreptate. La cereale, cel puţin, am putea avea o producţie dublă, cu condiţia să şi existe un sistem eficient de irigaţii, susţin specialiştii. “Dacă am putea să irigăm, am putea realiza producţii chiar mai bune decât în Franţa, unde nivelul precipitaţiilor este de trei ori mai mare ca la noi“, spune Ion Ciulinaru, un agricultor din Călăraşi. Deocamdată, însă, agricultorii din zonă trebuie să se mulţumească cu producţii de 2-2,5 tone de grâu/ha în cazul fermelor de subzistenţă, respectiv 5-6 tone/ha la exploataţiile mari care aplică tehnologie. Şi la nivel naţional, situaţia este aceeaşi. Chiar dacă suntem pe locul cinci la suprafeţe cultivate cu grâu în Europa, la rentabilitate ocupăm ultimul loc, cu o producţie de trei ori mai mică decât în Franţa.
Se irigă tot mai puţin
România are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, însă din cauza costurilor mari, sunt tot mai puţini agricultorii care îşi permit aceste cheltuieli. În 2012, de exemplu, mai puţin de 100.000 de hectare au fost irigate. Autorităţile susţin că aceste costuri sunt ridicate din cauza consumului mare de energie al instalaţiilor vechi de peste 40 de ani, motiv pentru care şi anunţă investiţii masive în sector. Agricutorii nici nu vor să audă de sisteme de irigaţii energofage. George Lazăr, un fermier din Argeş spune că în mod normal irigaţiile pentru un hectar de legume îl costă 500 milioane de lei vechi pe an. El declară că sistemele de irigaţii individuale ar putea fi o soluţie pentru mulţi agricultori. O astfel de investiţie se ridică la circa 20.000 euro, iar ea ar putea fi susţinută din fonduri europene sau de la stat, susţine Lazăr.
Nu se face t