Disputa ar putea fi simplificată destul de uşor: ce fel de maşină ar trebui să fie Muzeul Ţării Crişurilor pentru ca bihorenii să şi-o permită?
Conducerea Consiliului Judeţean îşi doreşte ceva de genul Cadillac, fapt pentru care a investit în ultimii cinci ani peste 10 milioane de euro în reamenajarea clădirii fostei Garnizoane. Primarul Ilie Bolojan consideră, în schimb, că ar fi de-ajuns şi un Logan nou-nouţ, aşa că propune ideea mutării acestuia în incinta Cetăţii. Ambele variante au avantaje şi dezavantaje. Până când se ajunge, ca-ntr-o familie, la bani...
Să fie în Cetate!
Teza primarului Ilie Bolojan (foto) are avantajul eficienţei: mutarea Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate se poate face imediat, cu costuri minime şi cu avantajele multiple. Practic, 5.600 de metri pătraţi din incinta Cetăţii, din care 1.000 mp imediat ocupabili, sunt pregătiţi exact pentru un muzeu. "Fără mari eforturi, suprafaţa destinată Muzeului ar fi egală cu cea ocupată vreme de 20 de ani în Palatul Baroc", susţine primarul.
Bolojan spune că în vreme ce amplasamentul din Cetate ar ajuta Consiliul Judeţean să ţină costurile sub control, cel din clădirea Garnizoanei i-ar tripla cheltuielile de întreţinere. Suprafaţa de 18.000 mp este de trei ori mai mare decât cea actuală!
În paralel, muzeul ar creşte atractivitatea fortificaţiei. "Turiştii ar veni să vadă nu doar zidurile, ci şi interiorul Cetăţii. Numărul mare de vizitatori duce la un rulaj mai mare, iar asta înseamnă că întreprinzătorii vor fi mult mai dispuşi să deschidă aici afaceri de genul cafenea, restaurant sau hotel", spune edilul. Cap la cap, toată lumea ar fi fericită.
Un palat pentru judeţ
În ceea ce priveşte clădirea Garnizoanei, Bolojan susţine că ar putea adăposti un Palat Administrativ al judeţului Bihorul. "Am putea aduna la un loc instituţii risipite prin tot oraşul, am scoate tra
