Priviti cu atentie filmul "Moartea dlui Lazarescu" (regizor si scenarist, Cristi Puiu) fiindca el descrie dezumanizarea unui sistem pus sa apere tocmai umanitatea din noi.
Pelicula a devenit celebra deoarece fenomenul este simptomatic pentru cele ce ni se intampla de ceva vreme: asa cum pacientul Lazarescu nu moare dintr-odata, ci dupa un lung sir de refuzuri si nesimtiri grotesti ale celor platiti sa-l salveze, la fel se petrec lucrurile si cu democratia noastra aflata demult in stare de letargie. De demonstrat.
Mai intai cateva cauzalitati generale, dar manifestate constant mai cu seama dupa ultimele doua cicluri de alegeri locale si parlamentare 2008 si 2012. Cauzalitati atat de generale si constante, incat perpetueaza sistemul.
Astfel, fostii alesi, dupa pierderea scrutinelor, au ramas tot in posturi, prin doua subterfugii: cei mai multi si-au schimbat partidul in asa fel ca sa fie mereu la putere, iar ceilalti au ramas in post cazand la pace si intelegere cu noile autoritati. De la ultimul consiliu local pana la varful varfurilor.
Cum se castiga alegerile degeaba
Desi in 2004 luptatorii impotriva sistemului "ticalosit" au castigat puterea, intre timp "ticalosirea" s-a adancit, s-a perfectionat, ba chiar a ajuns obisnuinta si s-a legiferat, iar astazi putem vorbi de un sistem de eradicare a oricarei tendinte de democratizare foarte bine pus la punct. Din multimea exemplelor, va reamintim:
- alegerile din 2008 au fost castigate de Coalitia Iohannes PNL + PSD, dar la Putere ajunge prin diverse jocuri de culise PDL alaturi de PSD, realizand visul maret al domnului Basescu.
Atat de maret, ca tine doar 9 luni, exact cat a avut nevoie pentru castigarea celui de-al doilea mandat si pentru a-i permite PDL sa ramana singur la guvernare. Evident ca toata lumea stie de ce. Parlamentul a tacut
