Trăim într-o lume care s-a schimbat extrem de mult în ultimele secole. În Europa am trecut de la războaie sângeroase la bună înţelegere între oameni de diverse naţionalităţi şi cu diverse convingeri religioase. Ar fi păcat să nu continuăm pe acest drum.
Timp de secole Europa a fost sfâşiată de războaie cu milioane de victime. Cauzele principale ale acestor războaie au fost temele religioase şi cele etnice/naţionale. Europenii au fost nevoiţi să îndure războaie între creştini şi musulmani, între catolici şi protestanţi, între catolici şi ortodocşi, etc. Statele au sacrificat viaţa a milioane dintre locuitori, de dragul unei suprafeţe de pământ, sau de dragul unor „idei” sau „valori naţionale”.
După părerea mea toate aceste vieţi au fost sacrificate în zadar. Războaiele nu pot fi niciodată justificate cu adevărat. Chiar dacă se pot găsi argumente pentru a explica un conflict armat, aceste argumente nu vor fi niciodata suficiente pentru a scuza pierderea a milioane de vieţi omeneşti. Nici „apărarea patriei”, nici „întregirea fiinţei naţionale”, nici „conflictul inter-etnic” nu pot compensa pentru morţii şi orfanii pe care îi lasă în urmă. Nici „voia lui Dumnezeu”, nici „războiul sfânt impotriva păgânilor”, nici „eliminarea ereziilor sectante” nu sunt motive care să mă facă să cred că cei care ucid vor ajunge în raiul pe care şi-l doresc.
O să îmi spuneţi că uneori războiul e inevitabil... Nu sunt de acord cu asta. Poate că uneori pe moment războiul pare unica soluţie. Dar asta e doar pentru că s-au creat condiţiile pentru acest război. Conflictele au fost alimentate în trecut. Niciun război nu izbucneşte peste noapte. Dacă aceste conflicte ar fi eliminate, atunci nici nu s-ar ajunge în situaţia de a privi războiul ca o soluţie. Toate războaiele pot fi evitate.
Mă bucur că europenii au reuşit să pună în spatele lor acea epocă întunecată şi trăim a