Teorii ale complotului sunt vehiculate în Polonia, în timp ce Varşovia cere fără succes Moscovei să îi restituie epava aeronavei prezidenţiale care s-a prăbuşit în urmă cu trei ani, pe 10 aprilie 2010, în timp ce încerca să aterizeze în condiţii de ceaţă la Smolensk, în Rusia.

Preşedintele Lech Kaczynski şi alte 95 de persoane, inclusiv oficiali militari şi politici de rang înalt, au murit cu toţii în urma prăbuşirii avionului. Ei urmau să asiste la Katin, lângă Smolensk, la comemorarea a 70 de ani de la masacrarea, din ordinul poliţiei sovietice secrete, a câtorva mii de ofiţeri polonezi luaţi prizonieri de Armata Roşie în al Doilea Război Mondial.

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS, de opoziţie) condus de Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui defunct, dar şi alte formaţiuni de dreapta, care alimentează teza unui complot, vor să marcheze acest eveniment prin manifestaţii, marţi în faţa Ambasadei Rusiei, iar miercuri în faţa palatului prezidenţial din Varşovia.

Concluziile oficiale privind cauzele catastrofei au fost prezentate de mult, atât de de către partea rusă, cât şi de către cea poloneză.

Potrivit raportului definitiv al Comitetului Interguvernamental al Aviaţiei Ruse (MAK), prezentat în 2011 la Moscova, preşedintele Lech Kaczynski şi alţi oficiali polonezi au exercitat presiuni asupra membrilor echipajului aeronavei - în contextul în care piloţii nu erau suficient de antrenaţi - să aterizeze "în condiţii nepotrivite".

Comisia poloneză de anchetă a recunoscut că principalele cauze ale accidentului sunt imputabile părţii poloneze. Ea a aruncat, totuşi, o parte a vinei asupra Rusiei, denunţând erori ale unor controlori de trafic aerian şi echipamente cu probleme pe aerodromul militar de lângă Smolensk.

În urma acestor concluzii, trei generali şi alţi zece ofiţeri polonezi au fost destituiţi. Unitatea armat