Odată cu accesul unor categorii din ce în ce mai mari de consumatori la informaţii prin intermediul internetului şi odată cu accelerarea exponentţială a schimbărilor prin globalizarea pieţelor şi creşterea concurenţei, companiile sunt puse din ce în ce mai des să facă faţă unor situaţii neprevăzute care necesită intervenţii de management atipice.

Managementul crizei s-a cristalizat ca şi practică distinctă tocmai pentru a răspunde unor asfel de provocări venite atât din mediul intern, dar mai ales din mediul extern. Un exemplu de situaţţie în care practici de management ale crizei ar fi putut fi benefice este proaspătul scandal apărul în industria cărnii legat atât de criza cărnii de cal cât şi a antibioticelor din carnea de curcan. Cum poate managementul să intervină într-o astfel de situaţie?

În primul rând aş spune că trebuie acceptată starea de criza şi trebuie să ne comportam ca atare. Cel mai rău lucru care se poate întâmpla este să negi impactul posibil al unui asfel de scandal şi să aştepţi să treacă această situaţie conjuncturală. Chiar dacă va trece, un asfel de eveniment va lăsa găuri mari în bugetele companiei iar rolul managementului este tocmai acela de a genera rezultate predictibile şi de a reduce efectele negative ale unor asfel de situaţii. Prin urmare singura soluţie ar fi să se acţioneze şi să se institute o celulă de management a crizei care să înceapă să ia decizii de adaptare a organizaţiei la noua situaţie. Cum situaţiile excepţionale necesită măsuri excepţionale şi conform principiului că “nimeni nu poate fi profet în ţara lui” ar fi bine ca celula de management a crizei să încludă pe lângă persoane din managementul companiei şi cel puţin o persoană externă, cu competenţe de management al crizei sau cu competenţe tehnice din domeniul de activitate care a generat criza. Asfel vom avea certitudinea unor decizii cu grad mai mare d