Adesea, suntem înclinaţi să ne amuzăm de ideea că noi, românii, spre deosebire de locuitorii altor state suverane şi independente, membre NATO, UE şi aşa mai departe, trăim în ţara celor şapte servicii secrete. Tindem să ne amuzăm mai mult sau mai puţin discret de această febră a ascultării telefoanelor, în care orice cetăţean se crede obiectul de interes al mult-discutaţilor „băieţi cu ochii albaştri“. Dar dacă lucrurile nu stau tocmai aşa? Dacă ar avea totuşi rădăcini în realitate această teamă de a fi interceptat şi dacă aceste metode de a „depista“ prompt şi fără echivoc serviciile secrete care ne ascultă 24 de ore din 24 nu ar fi chiar aşa de ilare, cum vor unii să le facă să pară?

Pentru că faptele vorbesc şi cifrele sunt „baza”, trebuie menţionate următoarele statistici: Judecătoria Constanţa - 156 de dosare pe Legea 82/2012, Judecătoria Mangalia - 22, Tribunalul Constanţa - 14, Curtea de Apel - 3, iar Judecătoria Medgidia - 2. În total, pentru judeţul Constanţa sunt 197 de solicitări venite din partea procurorilor în temeiul Legii 82/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către structurile de la Interne. Iar asta, într-un timp foarte scurt, adică de la sfârşitul anului trecut, în luna decembrie, şi până în prezent. În plus, trebuie amintit şi faptul că, potrivit unei statistici, după cum arătam într-o ediţie anterioară, judeţul Constanţa ocupa locul fruntaş în Regiunea Sud-Est a României. Mai exact, încă de la începutul lunii februarie, pe rolul instanţelor din Constanţa erau depuse, în ultimele luni, de 28,5 ori mai multe solicitări pe Legea 82/2012 decât în Brăila şi de 57 de ori mai multe decât în Buzău şi Galaţi. Şi dacă tot am ajuns aici, trebuie să mai menţionez şi faptul că legea cu pricina este supranumită Legea Big Brother şi face referire la desecretizarea convorbirilor telefonice, a SMS-urilor sau chiar a e-mail-urilor