La sud de Valea Lãpuşnicului, pe unde altã datã, cu milioane de ani în urmã, se scurgea cel mai lung gheţar din Carpaţii româneşti, de aproximativ 15 km lungime şi 300 de metri grosime, se aflã Retezatul Mic. Acesta este alcãtuit preponderent din calcare, unde peşterile s-au dezvoltat în timp, zona numindu-se în zilele noastre paradisul carstic.
Peşterile renumite care îşi au sãlaşul de foarte mult timp în acest paradis au fost botezate de cei care le-au descoperit, ca de exemplu Peştera Topliţa, Alunii Negri, Zeicului, Peştera cu cuie, Peştera nr. 4, nr. 5 din Scorota Seacã, Dâlma cu Brazi şi avenele stâna Tomii care este cel mai mare apic din România (135 m) şi Cheile Buţii, Scocului, Scorotei, dar şi ranch-ul unui personaj legendar, Iovan Iorgovan, care l-a târât pe balaur printre munţi, sãpând cu spinarea lui Valea Iarului.
De numele acestui erou ne aminteşte cel mai înalt vârf din zona numitã Piatra Iorgovanului (2.014 m). De altfel, dacã avem puţinã imaginaţie, se poate distinge silueta împietritã a viteazului cu buzduganul în mânã şi Peştera Iorgovanului, locul unde a murit balaurul, dând naştere marilor muşte columbace, chinul vacilor de astãzi.
Totodatã, un interesant traseu turistic poate fi fãcut pornind de la fosta casã de vânãtoare a lui Ceauşescu de la Câmpuşel pe poteca marcatã cu triunghi roşu. Pentru a nu se rãtãci, turistul poate închiria un ghid din zonã, care îi va povesti despre legenda lui Iovan Iorgovan în timpul mersului. Se va depãşi pârâul Ursu, o stânã şi o pepinierã silvicã, apoi se va începe urcarea câtorva praguri, ţinându-se seama de marcajul turistic. Trecem printr-o cãldare glaciarã care are pereţi abrupţi impunãtori, în care se deschide gura unei grote mari, vizibilã de la mare distanţã, numitã de cei de prin partea locului Peştera Iorgovanului.
Este o zonã legendarã, care de mai mulţi ani este
