În ediţia curentă a FP România, diplomatul român Filon Morar, cu o amplă experienţă în misiuni internaţionale post-conflict, detaliază cum pot contribui şi românii la uşurarea vieţii sirienilor. Schiţe pentru o „intervenţie umanitară” românească în Siria post-conflict. Cine se alătură?
Extras din FP România nr. 33 (martie/ aprilie 2013)
Războiul civil din Siria a reclamat peste 60.000 de victime doar în primele 20 de luni de lupte. În martie 2013 s-au împlinit doi ani de confruntări sângeroase, cu efecte sociale şi economice dezastroase. Cele mai afectate zone sunt Allep, Homs, Idleb, Daara, Hama şi, mai recent, suburbiile Damascului. Reconstrucţia va fi un proces de durată.
Case distruse, şcoli închise, spitalele bombardate, electricitatea sporadică, viaţa economică redusă la subzistenţă, viaţa precară: aceasta este noua „normalitate” din majoritatea regiunilor Siriei. Peste 2 milioane de sirieni sunt strămutaţi intern sau refugiaţi în ţările vecine. ONU estimează că 2,5 milioane de sirieni au nevoie de asistenţă umanitară. Semiluna Roşie siriană aprecia la începutul anului că peste 500.000 de sirieni au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă.
Suferinţele acestor oameni nu ne pot lăsa indiferenţi. Inacţiunea comunităţii internaţionale se loveşte de impedimente geostrategice sau considerente legale. Inacţiunea societăţii civile nu are nici o scuză.
Mecanism general
Societatea românească are cel puţin două căi de acţiune:
1. Colectarea de fonduri pentru sprijinirea societăţii siriene, prin proiecte concrete, în domenii-cheie pentru reconstrucţie şi reabilitare – precum sănătatea.
2. Organizarea de evenimente care să aibă un dublu rol: de colectare de fonduri şi de transmiterea a unui mesaj către autorităţile române în sensul sprijinirii societăţii siriene.
Campania trebuie să includă mass-media şi ONG-uri.
