În colosul virtual de astăzi există un site educativ care a fost construit sub forma unei hărţi interactive a României anilor '30, o adevărată enciclopedie. adevarul.ro vă prezintă cum era Capitala ţării, din punct de vedere economic, cultural, administrativ, folcloric, dar şi în imagini fotografiate sau filmate în epoca dintre războaie.
Din harta interactivă „Portretul României Interbelice”, un site creat de opt ani şi adus la stadiul actual la începutul anulu 2013, aflăm despre judeţul Ilfov al anilor 1930 că poartă un nume slav „elhov”, care înseamnă „ariniş”şi că încă din epoca preistorică ţinutul a cunoscut întinse aşezări umane, cum sunt aşezările lacustre pe care arheologii le-au descoperit la Snagov.
Judeţul Ilfov: sub un milion de oameni în anii 1930
Mai aflăm de asemenea, că după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, judeţul Ilfov avea un număr total de 992.416 de locuitori, din care 311.223 de bărbaţi şi 320.065 de femei locuiau în Bucureşti,
Viaţa economică a judeţului Ilfov era dominată în perioada interbelică, de prezenţa în inima sa a Bucureştiului. Necesităţile acestei aglomerări umane au dezvoltat în jurul său sate bogate, ferme şi grădini care aprovizionează cu lapte, brânzeturi, carne, păsări, fructe, legume şi alte produse alimentare, mai este scris pe site-ul citat.
Bogată producţie de cereale
Situat în câmpia Dunării, pe un pământ deosebit de prielnic agriculturii, judeţul Ilfov se releva prin bogata sa producţie de cereale. În sudul judeţului se găseau bălţi bogate în peşte. Industria sa, cu mici excepţii, era concentrată în Bucureşti, centrul industrial şi economic al României, de la acea vreme.
Tot la capitolul economie mai aflăm de pe site-ul Portretul României Interbelice că Din suprafaţa totală a judeţului (517.600 ha), ogoarele sterpe ocupau în acea perioadă 8