Executivul analizează în şedinţa de astăzi legea caselor naţionalizate şi intenţioneză să declanşeze procedura angajării răspunderii în Parlament.
Noul act normativ prevede trei etape ale rezolvării problemei: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri. Executivul încearcă să evite noi condamnări ale României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), unde, în ultimii ani, ţara noastră a pierdut procese pe bandă rulantă.
CEDO a solicitat României să stabilească, până la sfârşitul lunii aprilie 2013, un nou sistem de acordare a despăgubirilor.
Proiectul prevede că, până la 1 ianuarie 2016, terenurile şi imobile se vor restitui în natură la nivel local. Pentru terenuri, restiturile se pot face şi pe alte amplasamente, dar în aceeaşi localitate.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a identificat mii de hectare de teren agricol şi intravilan, precum şi un număr semnificativ de imobile care ar putea fi folosite pentru despăgubiri. Terenurile retrocedate vor fi acordate de administraţiile locale sau de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).
Dacă termenul de 1 ianuarie 2016 nu va fi respectat, ANRP va amenda autorităţile responsabile cu până la 500.000 de lei. În a doua etapă, solicitările foştilor proprietari care au rămas nerezolvate vor fi centralizate la Bucureşti, la ANRP. Aici se vor căuta soluţii tot pentru restituiri în natură – de exemplu, din patrimoniul ministerelor.
A treia etapă este cea a acordării despăgubirilor. Guvernul Ponta va renunţa la ideea Guvernului Ungureanu de a plafona despăgubirile la 15% din valoarea bunurilor, în urma unei estimări potrivit căreia operaţiunea ar putea costa statul 16 miliarde de euro.
Foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un
