Spre deosebire de Ucraina, o altă candidată la integrarea în Uniunea Europeană, Serbia nu se teme să încheie acorduri privilegiate cu Moscova. Poate distanţa semnificativă de graniţele cu partenerul rus îndeamnă autorităţile de la Belgrad să îşi aproprie relaţiile cu Rusia sau poate, cum ar spune americanii, it’s simply business. Primul ministru al Rusiei, Dmitri Medvedev şi omologul său sârb, Ivica Dacic, au semnat ieri la Moscova un pachet de acorduri care vor întări parteneriatul bilateral. Primul pas este şi cel mai aşteptat de oficialii sârbi: acordarea împrumutului de 500 milioane de dolari, şi a fost confirmat de ministrul sârb al Finanţelor, Mladjan Dinkic. Livrat în două tranşe, prima în valoare de 300 milioane de dolari urmând să fie trimisă în scurt timp, împrumutul se întinde pe o perioadă de 10 ani, cu o perioadă de graţie de 2 ani şi beneficiază de o dobândă de 3.5%. În septembrie 2012, Serbia ceruse o finanţare de 1 miliard de dolari pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, însă negocierile intense care s-au purtat între Moscova şi Belgrad au stabilit ca suficientă jumătate din această sumă. Şi această nu este singura supriză pe care Serbia a pregătită Europei. În urmă cu 2 săptămâni, compania–simbol a Rusiei, Gazprom, a semnat un acord pe 8 ani cu Serbia, prin care garantează livrarea directă de gaz natural. Anunţul a fost făcut chiar de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, omul de încredere al preşedintelui Putin, încă de când acesta se afla la conducerea primăriei din Sankt Petersburg. Extinderea braţului lung al Rusiei în Balcanii de Vest reprezintă un extraordinar prilej pentru Rusia de a-şi amplifica influenţa în regiune şi de a face jocul mult mai interesant şi pentru partenerii europeni care aveau ca planuri extinderea sudică a Uniunii. Pentru că Rusia nu exportă numai gaz prin conductele Gazpromului, ci ideologie, cum spunea la un moment dat unul din