Comisia Europeană a respins cererea Guvernului de prelungire a termenului de aplicare a taxării inverse la cereale, care expiră în luna mai. Aceasta motivează că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa o supraveghere inadecvată de către autorităţi, în ceea ce priveşte fenomenul evaziunii fiscale în acest sector.
Refuz categoric
Adresa prin care Guvernul român solicita prelungirea acestei măsuri de taxare inversă în domeniul comerţului cu cereale a fost transmisă, în luna octombrie a anului trecut, cu solicitarea ca termenul să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, solicitare bazată pe faptul că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări. Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Executivul de la Bucureşti a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice, pentru o perioadă de doi ani. Autorităţile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea firmelor-fantomă care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată. Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial. Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 de milioane de lei, în 2011, şi 410 milioane de lei, în 2012.
Un document redactat de Ministerul Finanţelor, în luna martie a acestui an, relevă însă că oficialii Comisiei Europene nu au dat curs favorabil solicitării României, privind prelungirea perioadei de aplicare a taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice. A fost invocat faptul că derogarea obţinută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii E