Deşi majoritatea experţilor americani în problematici legate de terorism credeau că organizaţia Al-Qaida se va destructura rapid după moartea lui Osama ben Laden s-a demonstrat că gruparea a reuşit să se replieze şi să se reinventeze, iar amenin­ţarea Al-Qaida nu s-a terminat odată cu moartea liderului său, iar acest lucru i-a fost reproşat inclusiv preşedintelui american Barack Obama. Acesta a folosit eliminarea lui ben Laden ca un punct forte al mandatului său, în speranţa de a convinge electoratul american, pentru a-şi putea prelungi rămânerea în funcţie la Casa Albă.

Conflicte de interior

Eliminarea lui ben Laden a scos la iveală şi detalii de culise legate de acti­vitatea Al-Qaida. Conform documente­lor confiscate din clădirea unde se as­cundea fostul lider, între ben Laden şi diverse facţiuni ale organizaţiei existau disensiuni, şi nu toţi liderii îi erau loiali. Astfel, în ulti­mele luni de viaţă, Osama ben Laden le ceruse militanţilor Al-Qai­da să încerce să îl asasineze pe pre­şe­dintele SUA şi era foarte ne­mul­ţumit de situaţia reţe­lei teroriste, în special de unele filiale ale acesteia. Conform documentelor con­fiscate, fostul lider Al-Qaida, acesta era ne­mulţumit de atacurile filialelor regio­nale în care erau ucişi musulmani, lan­sând un apel la atacuri împotriva Sta­telor Unite.

Aceste informaţii au ieşit la iveală după ce Academia Militară West Point a publicat 17 acte dintre cele pes­te 6.000 confiscate în timpul raidului forţelor speciale din mai 2011. Docu­men­tele datează din perioada sep­tembrie 2006 - aprilie 2011. Unele scrisori suge­rează că reţeaua Al-Qaida avea o rela­ţie conflictuală cu Iranul. Osama ben Laden nu face nicio refe­rire la Pakis­tan, unde a trăit nouă ani, dar documentele indicau că acesta nu avea încredere în serviciile secrete pakistaneze. Liderul terorist fusese sfătuit de un apropiat, Adam