Într-o scrisoare deschisă trimisă unei publicaţii bistriţene în 1935, un român plecat de mai bine de 20 de ani în SUA dezvăluie detalii cel puţin interesante despre cum tratau americanii marea criză din anii `30.
Marea criză a anilor `30 din SUA, prin ochii unui român
Aceasta nu este prima situaţie economică dificilă care afectează toate statele lumii. Probleme similare au fost întâlnite şi în perioada 1929-1933, cauzate de o supraproducţie, agravată de scăderea puternică a puterii de cumpărare a populaţiei. Criza din anii `30 îşi are originile în Statele Unite ale Americii.
Despre cum au tratat americanii aceste probleme ne vorbeşte un bistriţean, originar din Bistriţa-Bârgăului, care s-a stabilit în SUA la începutul anilor 1900 şi a convieţuit alături de americani pe tărâmul făgăduinţei mai bine de 20 de ani.
„În America - ţară mai mult industrială, ţară unde nu se poatră trăi fără muncă – criza se poate spune că se manifestă pentru majoritatea locuitorilor prin lipsa de lucru pentru câştigarea celor necesare traiului, datorită în mare parte aglomerării din ultimul timp al naţionalităţilor, cari şi-au căutat fericirea în continentul nou”, povesteşte I. Ghiţan.
Acesta mai spune că majoritatea americanilor munceau în acea perioadă în fabrici, iar în momentul în care una dintre ele se închidea, mii de oameni româneau fără un loc de muncă. Atunci intervenea statul american, care îi ajuta pe şomeri, precum şi pe cei trecuţi de 60 de ani sau pe bolnavi.
„Sunt azile de bătrâni, unde este întreţinut de stat până moare, dându-i-se îmbrăcăminte, hrană, îngrijiri igienice, bibliotecă şi deplină libertate. Cel bolnav este iarăşi îngrijit pe cheltuiala statului până se face sănătos, dacă nu se vindecă este ţinut în spital până la moarte şi îngropat de stat,” descria sistemul de protecţie socială, în 1
