În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, Titanicul, cel mai mare pachebot din lume la data plecării sale în călătoria inaugurală, s-a scufundat în Atlantic.

Nava de lux a plecat din Southampton, Anglia, la 10 aprilie 1912 şi s-a scufundat, după coliziunea frontală cu un iceberg. Peste 1.500 din cei 2.224 pasageri au murit în urma tragicului accident.

Construcţia Titanicului, finanţată de J.P. Morgan şi compania sa, International Mercantile Marine, s-a înscris într-un fel de competiţie între inginerii englezi şi a început la 31 martie 1909. Chila navei a fost lansată la 31 mai 1911, iar echiparea a fost finalizată la 31 martie 1912.

Titanicul măsura 269,1 m. în lungime, avea o lăţime de 28 m., cântărea peste 46.000 de tone şi avea o înălţime de la punctul de plutire până la puntea principală de 18 m. Au fost montate 29 de cazane alimentate de 159 de furnale cu cărbune care îi puteau oferi o viteză maximă de 23 de noduri (43 km/h) şi o putere maximă de 59.000 CP.

Titanicul a plecat din portul Southampton într-o zi de miercuri, 10 aprilie 1912, la orele 12. În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, transatlanticul a ajuns în apele din Terra-Nova, la 400 de leghe marine de ţărm. La ora 23:40, cei doi marinari de veghe i-au speriat pe ofiţeri cu mesajul alarmant: "Iceberg drept în faţă".

După 2 ore şi 40 de minute de la impactul cu aisbergul, vaporul s-a rupt în două, pe mijloc, şi s-a scufundat, la aproape 1.600 kilometri distanţă de destinaţia finală. Peste 1.500 de oameni s-au înecat. Nava Carpathia, aflată în apropiere, a reuşit să salveze doar o parte din pasagerii naufragiaţi.

Rezonanţa catastrofei a atins dimensiuni internaţionale şi este uriaşă mai ales din 1985 încoace, de când a fost descoperită epava navei, de către oceanograful Robert Ballard.

Tragedia de pe Titanic a fost ecra