S-a furat pădurea de la Apele Vii. 2.000 de hectare de pădure de salcâm de la Apele Vii au fost rase de pe faţa pământului în ultimii trei ani de hoţi. Mai sunt aproximativ 70 de hectare, prădate încontinuu. Lemnele sunt tăiate ziua în amiaza mare şi transportate cu duba, chiar sub privirea autorităţilor. Zona este nisipoasă şi vântul a format primele dune, ca în Sahara. Hoţii sunt însă protejaţi. Singura pedeapsă pe care o primesc constă în câteva ore de muncă în folosul comunităţii.

Jaful care s-a făcut în pădurea de la Apele Vii este vizibil chiar de la intrare. Copacii au fost raşi atât de localnici, cât şi de cei care ştiu că este „liber“ la tăiat. Aşa se face că dintr-o pădure deasă de salcâmi a rămas câmp cât vezi cu ochii. Un adevărat deşert, cu dune de nisip, în care se văd doar buturugile. Drumurile sunt alunecoase. Mai circulă ciobanii care îşi îndrumă oile şi caprele spre micile păşuni. Cei în vârstă povestesc despre frumuseţea locului de altădată, având un gust amar despre ce se întâmplă în ultimii ani. „Aici a fost pădurea în care am crescut. Am fost şi paznic vreo cinci ani. Era un loc de poveste. De doi-trei ani taie şi iau cu căruţele, cu camioanele. Le scot la vânzare. Au tăiat şi pomii vechi, de peste 200 de ani, care rămăseseră în câmp. Erau puncte de reper pentru cei care trec pe aici. Eram prezent când au venit cu drujbele. Le-am explicat, dar nu au ţinut cont. Nici nu am cui să mai spun. Am fost de atâtea ori la autorităţi. Nu ia nimeni măsuri cu ei. Şi la vârsta mea îmi este şi teamă“, a povestit badea Florea Gâtan, de 80 de ani.

Furtunile de nisip sunt fecvente

Pădurea de salcâm de la Apele Vii nu are doar rol decorativ, ci şi unul esenţial în protejarea comunei. Solurile sunt nisipoase şi în zonă se formează frecvent furtuni de nisip. „Cea mai mare furtună a fost în 1997. Un adevărat coşmar. Dar nu a fost un fenomen trecă