Dezvoltarile permanente din domeniul tehnologiei si al comunicatiilor se transpun la nivelul activitatii profesionale in variate forme, avand ca efect facilitarea desfasurarii acesteia.

Intr-un astfel de context, munca la domiciliu, notiune care intampina inca bariere practice si ideatice, prezinta un important potential de dezvoltare in domenii prielnice precum IT, consultanta sau contabilitate.

In Romania, munca la domiciliu este reglementata prin Codul Muncii. Angajatul care lucreaza de acasa are aceleasi drepturi si obligatii ca orice alt salariat, diferentele specifice provenind din stabilirea unei forme de control asupra muncii.

Conform art. 108 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin. Acestia isi stabilesc singuri programul de lucru, iar angajatorul are dreptul de a verifica activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.

Potrivit avocatului Costel Gilca, managing partener al SCPA Gilca si Vasiliu, contractul individual de munca la domiciliu poate sa fie pe durata nedeterminata, determinata, cu timp partial sau cu norma intreaga, poate sa fie si in cumul de functii.

"Stabilirea muncii la domiciliul salariatului da dreptul acestuia sa isi organizeze cum doreste timpul de munca, angajatorul fiind interesat in aceasta situatie de produsul finit. Munca la domiciliu are implicatii nu doar asupra timpului de munca, dar si asupra disciplinii muncii si a altor aspecte specifice relatiilor de munca", a precizat avocatul pentru Ziare.com.

De asemenea, expresia "munca la domiciliu" indica faptul ca salariatul nu presteaza activitatea intr-un loc de munca pus la dispozitie de catre ang