Dacă ar fi să te duci într-o măcelărie şi ai cere carne, ţi s-ar vinde la kilogram. Dar dacă e să cumperi un cal de care nu mai are nimeni nevoie, tot ca la măcelărie ţi se vinde. Bidiviul nefolositor costă nici mai mult, nici mai puţin decât 0,50 de euro pe kilogram, aşa cum povesteşte Andreea Sîrbu, o iubitoare a acestor animale. Ea s-a dus la o licitaţie organizată de o herghelie. Acolo era vândută o iapă fără viitor, pentru că era bolnavă. Avea o problemă la mandibulă. Nu mai putea să mănânce. Calul era astfel destinat valorificării. Ar fi ajuns practic la abator. De-asta şi preţul de vânzare al iepei cu pricina era atât de mic. O iapă în vârstă de patru ani, pe care Andreea a plătit 1.400 de lei. Fata a găsit apoi nişte medici veterinari - Florin Mlagiu şi Vadim Virgolici - care şi-au dat seama că problema de sănătate a iepei, botezată Voioşia, nu era atât de gravă pe cât părea. Calul avea nevoie să i se pilească dinţii, pentru ca masticaţia să nu-i mai provoace durere. Acum calul mănâncă fără nici o problemă. „E un cal tare răsfăţat“, zice stăpâna lui.

De la mârţoagă la cowboy

Ce să faci cu asemenea cai? Unii nu sunt nici de rasă, ca să-i foloseşti la cine ştie ce performanţe sportive, alţii bolnavi şi deci nici de muncă nu mai sunt buni. Să faci salam din ei, după ce trec pe la abatoare? Ori să-i laşi să putrezească prin şanţuri. Soluţii sunt. Şi nu doar pe hârtie. Am întâlnit doi oameni, cu litere mari - oameni - care ştiu cum să dea o nouă viaţă la ceea ce, pe la noi, pe aici, se zice simplu - mârţoagă. Primul cu care am stat de vorbă se numeşte Morty Ianovici. Se recomandă iubitor de cai, de o viaţă. El a făcut în Bucureşti, la doi paşi de Lacul Tei, în zona Tei-Toboc, o fermă în care poţi să te simţi, zice omul nostru, ca un cowboy. Şi ce fel de cai sunt aici? Animale pe care acest bărbat le-a luat de la cei care nu mai aveau nevoie de bidiv