Conflictul din Mali are repercusiuni asupra traficului de cocaină, perturbând una din marile rute de aprovizionare – care traversează Sahelul – spre Europa. Dar traficanţii s-au adaptat deja şi au modificat traseele. De un deceniu, Africa de Vest a devenit placa turnantă a traficului de cocaină latino-americană spre Europa, narcotraficanţii profitând de sărăcia şi de slăbiciunile statelor regiunii. De un deceniu, nordul statului Mali a devenit placa turnantă a acestui trafic. Militari, politicieni, etnii. Traficul a găsit adăpost în toate taberele, inclusiv djihadiste.
Drogul soseşte cu vapoare în Golful Guineei sau cu avionul pe zboruri directe Venezuela-Mauritania sau Mali, înainte de a fi stocat şi apoi distribuit, în special pe rute din Sahel, spre malurile sudice ale Mediteranei. „Autoruta A-10” este denumirea dată de specialişti celei mai importante rute de aducere a drogului, de-a lungul paralelei 10, către Europa, traversând deşertul. Intervenţia militară franceză în Mali a reprezentat o lovitură de picior într-un furnicar, afectând traficul de droguri, de arme şi reţelele de imigraţie clandestină în regiune, aruncând practic în aer toate reţelele ce treceau prin nordul statului Mali. Toţi traficanţii plăteau mişcărilor islamiste o taxă de trecere de 10%, calculată la valoarea globală a încărcăturii şi anumite grupări armate asigurau în plus, contra remuneraţiei, desigur – şi protecţia convoiului”. Declanşarea războiului a pus pe fugă traficanţii, dar fiecare îşi reconstituie filierele de trafic de cocaină sau de arme.
Potrivit directorului Centrului francez de cercetare asupra informaţiilor, Alain Rodier, 10% din cocaina care ajunge în Europa trece prin Africa şi revoluţiile arabe din Tunisia şi Libia, apoi conflictul din Mali, au destabilizat rutele cocainei dar traficanţii „dând dovadă de anticipare, continuă să-şi facă businessul trecând la
