Bugetele cumulate de venituri, pe 2013, ale principalelor 10 municipii reşedinţă de judeţ din România – aşa cum au fost ele votate de consiliile locale – sunt mai mici cu peste un sfert decât bugetul total Bucureştiului.
Timişoara, oraşul care anul acesta şi-a bugetat venituri record de 1,3 mld. lei, abia că depăşeşte cu puţin bugetul de venituri al sectorului 1 din Bucureşti (1,2 mld. lei), în vreme ce al doilea oraş clasat în funcţie de banii aşteptaţi la buget, Iaşiul, cu 905 milioane de lei buget de venituri, este sub veniturile sectorului şase al Bucureştiului (venituri bugetate aşteptate în 2013 de 993 mil. lei).
Cel de-al treilea oraş în funcţie de veniturile aşteptate, Clujul, aşteaptă cu doar 8 mil. lei mai mult decât sectorul 2 al Bucureştiului (900 mil. lei, faţă de 892 mil. lei), în vreme ce bugetele cumulate de venituri ale Brăilei şi Galaţiului – 664 mil. lei – sunt sub cele ale sectorului 3 al Bucureştiului, peste 700 mil. lei.
Astfel se face ca bugetele cumulate ale principalelor 10 oraşe reşedinţă de judeţ să reprezinte doar 73% din veniturile cumulate ale Primăriei Generale a Bucureştiului şi ale primăriilor de sector, acestea din urmă bugetând împreună pentru 2013 venituri de 8,7 mld. lei (peste 1,9 mld. euro), în vreme ce principalele 10 oraşe mizează împreună pe venituri totale de 6,4 mld. lei (1,4 mld. euro).
Oricât de însemnat ar fi Bucureştiul, situaţia poate ridica semne de întrebare pentru că diferenţele sunt foarte mari. Însă datele statistice pot oferi unele explicaţii. Bugetele locale sunt alimentate, în principal, din cota din impozitul pe venitul salarial (dincolo de taxele şi impozitele locale sau de cota defalcată din TVA).
Or, totalul angajaţilor în cele 10 judeţe pe care le reprezintă cele 10 oraşe reşedinţă de judeţ erau, în decembrie trecut, potrivit datelor INS, de ceva peste 1,5 mil., în vre
