- Istoric - nr. 75 / 17 Aprilie, 2013 GHIMES (1) Dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, in asezarea situata pe cursul superior al Trotusului erau peste 5.000 suflete, din care 3.000 declarau ca sunt de neam romanesc. Multi dintre cei aproape 2.000 de locuitori, trecuti in registrele de stare civila ca fiind de nationalitate maghiara, erau romani, care in timpul dominatiei regatului pretins apostolic, a celei exercitate de stapanirea austriaca si mai ales in perioada de crunta asuprire nationala, exercitata de imperiul austro-ungar, au fost deznationalizati si catolicizati prin masurile cele mai drastice exercitate de puterea vieneza si autoritatile locale ale acesteia. In primele zile ale lunii septembrie 1940 au venit in localitatile comunei GHIMES fortele de ocupatie. Prima preocupare a acestora, ca in tot Ardealul ocupat de ei, sau mai bine zis cedat, a fost de a alunga pe functionarii romani din institutiile comunale, confiscarea bunurilor acestora, distrugerea cartilor si documentelor care nu corespundeau conceptiei politice horthyste. Concomitent au fost adoptate cele mai drastice masuri impotriva oamenilor care s-ar fi putut opune exercitarii activitatii lor. O alta grija a autoritatilor horthyste a fost sa-si indrepte activitatea de intimidare contra preotului roman. Jandarmul s-a dus la el si i-a pus in vedere sa nu mai tina slujba in limba romana si nici predica. Dupa o perioada de timp, a fost chemat la plasa, unde locotenent-colonel PILLER ERNO i-a adus la cunostinta ca trebuie sa faca slujba numai in limba maghiara, iar predicile sa fie prezentate in aceeasi limba. La raspunsul negativ dat de preotul VICTOR GHERGHEL, nascut in comuna FRUMOASA, care a functionat la parohia respectiva din 1904, a fost intampinat cu amenintarea de expulzare peste granita. Preotul a avut inspiratia sa faca slujba prin semne, fara sa cante si nici sa vorbeasca nimic. In a