Prezentata drept un exemplu negativ pentru coruptia endemica in Uniunea Europeana, Romania a decis, in 2003, sa impuna obligativitatea declararii averilor ministrilor, parlamentarilor si functionarilor, o decizie care irita in continuare politicienii, dar isi arata efectele pozitive, scrie AFP, in contextul dezbaterii din Franta privind moralizarea vietii politice.
Astfel, noteaza agentia internationala de presa, o serie de masuri avute in vedere de Franta dupa scandalul Cahuzac, ministrul care a fost constrans sa demisioneze dupa ce s-a descoperit ca a avut un cont in Elvetia, sunt in vigoare de mai multi ani in Romania.
"Romania este un model de bune practici in termeni de lupta impotriva coruptiei prin masuri administrative", spune, intr-un interviu acordat AFP, Horia Georgescu, seful Agentiei Nationale de Integritate (ANI), o institutie creata in 2007 la cerinta Comisiei Europene, pentru a cerceta cazurile de imbogatire ilicita sau de conflict de interese.
In total, 300.000 de romani - alesi locali, parlamentari, functionari, ministri, politisti, magistrati sau lideri sindicali (39 de categorii de persoane) - sunt obligati sa-si declare si sa-si actualizeze declaratiile de avere si de interese in fiecare an. Declaratiile false sunt pasibile de sanctiuni.
Aproximativ 4 milioane de declaratii pot fi consultate azi pe site-ul ANI (www.integritate.eu). In perioada electorala, se adauga alte 800.000 de declaratii suplimentare, depuse de candidati.
"Publicarea acestor declaratii reprezinta un excelent filtru public, un instrument care permite alegatorilor sa se gandeasca bine cui dau votul", considera Horia Georgescu.
Dar, pentru a a ajunge aici, a trebuit invinsa ostilitatea deschisa a parlamentarilor, care au facut totul pentru a bloca inasprirea legislatiei.
"Legea care pune in practica mec
