Cum de a ajuns cariera mea să fie la mîna unor funcţionari ai Inspectoratului Şcolar Judeţean din Braşov? O profesoară ca mine, cu gradul II şi cu un master în Literatură şi comunicare este la bunul plac al unor oameni care, sub haina falsă a corectitudinii, „aranjează“ toate posturile din judeţ, încît şcolile sînt pline de pensionari şi de necalificaţi, iar noi, cei supracalificaţi, stăm pe margine, aşteptînd o minune în sistem. În cazul meu, un caz excepţional, deoarece am fost titulară zece ani în şcolile şi în liceele braşovene, nu mi se permite revenirea la titulatură, deoarece nu am funcţionat pe post de la începutul acestui an şcolar. Mă întreb, atunci, de ce nu mi s-au dat mie ore din septembrie şi de ce pensionarii au avut prioritate – aceştia funcţionînd încă de la începutul anului şcolar. Nu spun că pensionarii nu ar fi buni, ba chiar îi apreciez foarte mult, doar şi eu am învăţat carte de la profesori din generaţia mamei mele (ea a fost tot profesoară, acum e la pensie), dar parcă prea au invadat şcolile şi nu toţi merită să rămînă la catedră după ce se pensionează. Nu toţi au publicaţii şi proiecte şcolare, aşa cum avem noi, cei mai tineri. Şcolile nu se pot moderniza cu oameni ca ei şi elevii comunică mai mult cu noi decît cu cei dintr-o generaţie refractară la noutate, la diversitate culturală.
Care este, de fapt, povestea mea? Începînd din anul 1997, de cînd am terminat facultatea, am fost titulară pînă în anul 2007, cînd am plecat pentru a încerca un alt domeniu: jurnalismul. Am lucrat la un ziar local o perioadă scurtă, iar după aceea am vrut să mă întorc la catedră, aceasta fiind adevărata mea vocaţie. Am dat concurs de titularizare în anii 2008, 2009 şi 2010, iar în anul 2010 am obţinut o medie peste 7. De aceea consider că în anul şcolar 2010-2011 aveam dreptul să mă retitularizez prin articolul 253 din Legea nr.1/2011, Lege
