În comunităţile cu potenţial criminogen ridicat, indicate adesea prin sintagma „lume interlopă”, membrii care nu au făcut puşcărie sunt socotiţi necopţi sau neiniţiaţi, întrucât puşcăria este privită ca o şcoală a vieţii şi un loc de perfecţionare a tehnicilor. Cel tocmai întors din temniţă este privit cu respect, ca unul a cărui experienţă este recunoscută. În comunităţile cu potenţial criminogen ridicat, indicate adesea prin sintagma „lume interlopă”, membrii care nu au făcut puşcărie sunt socotiţi necopţi sau neiniţiaţi, întrucât puşcăria este privită ca o şcoală a vieţii şi un loc de perfecţionare a tehnicilor. Cel tocmai întors din temniţă este privit cu respect, ca unul a cărui experienţă este recunoscută. Fostul premier Adrian Năstase a făcut câteva luni de puşcărie după ce justiţia l-a găsit vinovat. Nimeni nu se aştepta că acest lucru se va întâmpla. Când era chemat la audieri sau în faţa instanţei, românii comentau că justiţia îl va face scăpat, că la fel ca în cazul „mătuşii Tamara” va ieşi basma curată. Nu a fost aşa, iar aceiaşi români au început să cârcotească: „chiar să bagi omul la puşcărie?!” Au urmat scena pistolului, postările pe blog şi lucrările ştiinţifice care au făcut ca timpul să se contracte. Astfel, pe 19 aprilie Adrian Năstase a prticipat la congresul PSD, unde a fost primit cu aplauze, întreaga sală ridicându-se în picioare în semn de respect. Mi-e greu să înţeleg gestul. Într-o ţară normală, un personaj politic cu cazier devine un „fost” ce îşi duce restul vieţii în anonimat. La noi, nu. Din contră, este împins spre sanctificare. Şi spun asta gândindu-mă la declaraţia lui Liviu Dragnea: „Singurul care a trebuit să plătească pentru noi a fost Adrian Năstase”. Primul lucru la care m-am gândit a fost că avem în faţă a doua venire a lui Isus Hristos, despre care Biblia ne spune că s-a sacrificat pentru semeni. Fraza a fost bine aleasă, ţin