La un moment dat, în timpul regimului comunist, s-au făcut cofrajele din lemn de esenţă moale (noile idei) ale unei altfel de echipe, care se numea şi se numeşte „Gloria”. Dar, în acest cofraj în care s-a uitat să se facă armăturile de oţel-beton, în loc să se toarne beton de cea mai bună calitate, au turnat nisip şi pământ moale.

S-a ajuns cu echipa în „B” unde, de prea multe ori, conducătorii au fost „dirijorii” promovării pentru alte echipe în „A”, atât din seria a III-a, cât şi din seria I (în folclorul fotbalistic local circulau vorbele că o tribună a făcut-o F.C. Baia-Mare, iar o alta parte a tribunei a fost făcută de Corvinul Hunedoara).

 Mai venim cu exemplu: cei mai în vârstă nu pot să nu-şi aducă aminte de acel meci de pomină de la Cavnic (atunci meciurile se transmiteau de Radio Cluj) când „Gloria” conducea până prin minutul 70 şi ceva cu 2-0, transmisia meciului s-a întrerupt, dându-se legătura numai la terminare. Şi cât credeţi că a fost scorul? A fost 3-2 pentru Minerul Cavnic.

Au trecut anii, s-a promovat în „A” că, vorba aia, a fost „musai din plăcere”, fiindcă funcţionau regulile „Cooperativei” de care s-a scris de-atâtea ori în presa românească.

Am intrat în UE şi, de la sine-înţeles, trebuiau respectate regulile şi în fotbal ca în celellalte ţări europene. Au început să fie probleme cu licenţierea, ca dovadă echipa a fost retrogadată datorită nerespectării acestor reguli. „Conducătorul iubit” (mulţi încearcă să-i facă un cult al personalităţii, ceea ce nu e cazul) al fotbalului bistriţean a fost implicat şi în probleme cu transferul unor jucători, fiind condamnat de o instanţă românească datorită încălcării legii. Apoi, ce să mai zicem de comportamentul antrenorului (nu-i pomenesc numele pentru că nu merită), la terminarea ultimului meci, care „a plesnit” un jurnalist. Toate acestea sunt roadele acelei temelii nesănă