Considerata in trecut cosmarul oricari firme, insolventa pare sa fi ajuns, in zilele noastre, ultima moda printre administratorii care doresc sa scape usor de datorii.
Intrarea in insolventa poate fi tentanta in special in cazul microintreprinderilor si firmelor mici, avand in vedere nivelul mai redus al investitiei si impactul reputational negativ limitat.
Desigur, multe firme intra de nevoie in insolventa si foarte putine dintre ele reusesc sa isi reiea activitatea normala, afacerea sfarsind in faliment.
"Succesul depinde de valoarea debitelor si de capacitatea debitorului de a obtine finantare pentru acoperirea acestora. In actualul context, in care normele prudentiale bancare se inaspresc, sansele de revenire se reduc pentru afacerile de mici dimensiuni", a afirmat avocatul Cristian Dutescu pentru Ziare.com.
Totusi, diferenta dintre firmele care rezista pe piata si cele care dispar o poate face in mare masura si modul in care este gestionata situatia dificila.
Despre insolventa
Insolventa descrie situatia in care debitorul nu dispune de banii necesari pentru plata datoriilor ajunse la scadenta. Datorii care pot fi impozite datorate la bugetul de stat, credite la banci, facturi de la furnizori, salariile angajatilor.
Cauzele intrarii in insolventa sunt diverse. "Poate fi vorba, pe langa deciziile de business eronate, de blocajul financiar (plata cu intarziere a facturilor de catre clientii firmei respective) care afecteaza cash flow-ul in asa masura incat se creeaza starea de insolventa, de nerambursare a unor fonduri in cazul proiectelor derulate pe baza de fonduri UE", a precizat Cristian Dutescu.
Intrarea in insolventa poate fi declansata la cererea firmei, a creditorilor sai sau a oricaror altor persoane sau institutii prevazute de lege.
In conformitate c
