TRADIŢII DE SPOR ŞI SĂNĂTATE ÎN ZIUA DE SF. GHEORGHE

În această zi, oamenii se cântăresc; prin acest ritual, ei sunt convinşi că vor fi sprinteni până la anul, când ritualul se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.

Ziua de Sfântul Gheorghe sau Sangeorz, sărbătorită în fiecare an pe 23 aprilie, este consacrată în folclorul românesc unor tradiţii, obiceiuri şi superstiţii legate de instaurarea primăverii, purificarea prin apă şi atragerea sănătăţii, vioiciunii şi dragostei în decursul anului.

În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este patronul măcelarilor, agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră. Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale , aşa cum Sfântul Dumitru anunţă încheierea acestui sezon. Cel mai mare sfânt stăpânitor peste câmpuri, Sfântul Gheorghe alunga fără nici un drept de replică iarna, în cazul când anotimpul rece îndrăznea să mai poposească peste oameni până pe 23 aprilie. Atunci când trecea cu calul sau peste lume, pământul se umplea de verdeaţă şi se deschidea, înlesnindu-le grânelor şi florilor să iasă la lumină, iar pădurilor să se îmbogăţească cu frunzele de un verde crud.

Purificarea prin apă

Pentru a învinge energiile negative, în zorii zilei, gospodarii trebuie să ia apă din fântâna casei, să-şi spele faţa cu apă neîncepută şi apoi cu agheasmă. Dacă nu există fântână în gospodărie, în locul acesteia, gospodarii trebuie să-şi spele faţa cu apă plată sau de izvor, dintr-o sticlă pe care s-o desfacă în zorii zilei.

De asemenea, cei care se spălau în această dimineaţă cu roua se asigurau că nu vor fi atinşi de boală, fetele, în particular, recurgând la acest ritual pentru a fi mai atractive şi mai frumoase. De altfel, apa ca element purificator, era prezentă în diverse alte obiceiuri cu ocazia Sângeorzului, probabil din cauza asocie