Joi, 25 aprilie, orele 10.00 - 14.30, Senatul României, sala Avram Iancu
.
În contextul dezbaterilor propunerilor de revizuire a Constituţiei, un loc important îl ocupă cel privind sistemul judiciar cu toate componentele sale. Revizuirea Constituţiei în cursul anului 2003 nu a reusit să acopere în totalitate toate aspectele care ţin de buna funcţionare a autorităţii
judecătoresti, în condiţii democratice ce presupun deplina independenţă a acestuia. Un prim punct-obiect al dezbaterilor este legat de prevederea cuprinsă în art. 23, alin. 3 din Constituţie, privind durata de 24 ore a reţinerii, această durată punând în practică probleme reale
în soluţionarea propunerii de arestare preventivă, cu garantarea tuturor drepturilor si libertăţilor fundamentale ale persoanelor acuzate.
Constituţia actuală a perpetuat si o serie de ambiguităţi, cea mai importantă dintre ele fiind cea legată de statutul procurorului. Conform actualei Constituţii, acestia se afla atât sub autoritatea ministrului Justiţiei – ca reprezentant al Guvernului – , fiind însă totodată si parte a autorităţii judecătoresti. Această chestiune a constituit în repetate rânduri subiect aprins de dezbateri publice, existând suspiciuni cu privire la reala independenţă a corpului procurorilor, pornind tocmai de la dispoziţiile art. 132 alin.1 din Constituţie. O altă temă fundamentală este cea a
Consiliului Superior al Magistraturii, existând chestiuni punctuale ce trebuie regândite (spre exemplu durata mandatului membrilor CSM, durata mandatului presedintelui si vicepresedintelui CSM, caracterul permanent/nepermanent al activităţii acestora, calea de atac a hotărârilor date
de secţiile si plenul CSM). În final, modul de numire a membrilor Curţii Constituţionale trebuie modificat, pentru a asigura deplinul profesionalism al judecătorilor CC, deciziile acestora fiind obliga