Negocierea salariului la un nou loc de muncă a fost dintotdeauna un aspect delicat, care le dă bătăi de cap atât angajatorilor, cât şi angajaţilor. Brooke Allen a lucrat timp de 30 de ani în industria valorilor mobiliare şi crede că a dezvoltat o modalitate de negociere perfectă, care depăşeşte situaţia clasică de „toată lumea câştigă“.
Propunerea lui implică aşteptări mici şi beneficii salariale mult mai mari pe termen lung.
În cartea «Dăruieşte şi Primeşte» (Give and Take) a profesorului Adam Grant de la Universitatea americană Wharton, sunt identificate trei tipuri de oameni: cei care iau tot ce se poate de la ceilalţi, cei care caută un schimb benefic pentru ambele părţi şi cei care dau fără a aştepta ceva în schimb.
„Părinţii m-au învăţat că împrumutul fără a returna e un furt. Altfel spus, împrumutul este o formă de a lua, în care primeşti ceea ce îţi doreşti acum şi îţi pui onoarea în joc pe viitor. Returnarea împrumutului mă aduce la statutul de om care caută un schimb corect, nu la cel care dă şi nu aşteaptă nimic în schimb“, spune Allen.
Primirea unui salariu în avans este o formă de împrumut. Abordarea tipică şi pentru angajator şi pentru angajat este să ceară lucruri complet nerezonabile şi apoi să negocieze un „compromis“, în speranţa că se va ajunge la un echilibru.
„Când am negociat un contract de muncă, i-am propus angajatorului să scrie suma maximă pe care ar fi dispus să o ofere persoanei perfecte pentru acel loc de muncă, iar eu să scriu pe hârtie suma minimă pe care aş accepta-o. Dacă atunci când făceam schimb de notiţe, suma lor nu ar fi fost mai mare decât a mea, am fi încheiat acolo negocierile şi astfel am economisi timp. Cifra lor era de două ori mai mare decât orice salariu de bază oferit la interviurile de angajare anterioare, iar cererea mea a fost de zero dolari. Le-am explicat că obie