Câteva zeci de conace şi castele boiereşti împânzesc şi astăzi teritoriul judeţului Caraş-Severin. Dacă unele şi-au pierdut gloria de altă dată şi sunt doar ruine, altele au avut şansă şi sunt complet reabilitate şi în glorie.

Istoricul Ligia Boldea, în urma unor cercetări amănunţite, a stabilit că, pentru Evul Mediu, în Banatul de Munte se poate vorbii de şapte familii cneziale sau nobiliare: „Este vorba de familiile Bizerea de Caransebeş, Deş de Temeşel, Fiat de Armeniş, Gârlişte de Rudăria, Măcicaş de Tincova, Mâtnic de Ohaba-Mâtnic şi Racoviţă de Caransebeş“. Cu siguranţă, însă, că Evul Mediu Târziu şi chiar perioada modernă au adus în Banat şi alte familii nobiliare, care nefiind din Banatul Montan, au îndrăgit locurile şi şi-au făcut reşedinţe aici. Multe dintre aceste conace boiereşti se păstrează şi astăzi, în timp ce altele au dispărut, fi în timpul reformei agrare din 1923, cum este cazul conacului „spăiului“ Arthur Gaşpary din Fârliug, fie sub buldozerele comuniste ori sub vitregiile vremii. Un grup de tineri interesaţi de patrimoniul arhitectonic din Banat, Transilvania, Crişana şi Maramureş au demarat proiectul moNUmenteUITATE, care şi-a propus să inventarieze castelele şi palatele ridicate în aceste regiuni, în secolele XVII-XIX. Lista, însă, întocmită pentru Caraş-Severin este extrem de lacunară şi poate fii amplu completată. Lipsesc cu desăvârşire conace şi castele din zona Văii Caraşului, Clisura Dunării, Băile Herculane, însă este de apreciat că, măcar, există o listă de la care se poate pleca:

Caraş-Severin:

Apadia (Grabovszky),

Delineşti (Brody),

Duleu (Ioanovici),

Jupa (Casa Capra),

Maciova (Licsek),

Rugi (Sekalov),

Tirol,

Valeapai (Athanasievich),

Vărădia (Baich),

Zăgujeni (Juhász).

Unele dintre ele au avut o soartă foarte bună şi au fost sau c