de N. I. DOBRA
25 aprilie 2013 23:45
3 vizualizari
A-A+
Printr-o întâmplare fericită - pe care o s-o povestesc cu alt prilej - în vara anului 1972 am ajuns în redacţia ziarului judeţean Tribuna Sibiului, înfiinţat în 1968, o dată cu reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării. Nu ştiu cine a fost cu ideea denumirii, dar a fost una inspirată, readucând în actualitate numele acelei Tribune de odinioară.
Redacţia se afla la etajul întâi al clădirii actualei Primării, iar colegii mei erau: Ioan Creţu, Vasile Barbu (industrie), Gheorghe Grădinaru, Pavel Bud (agricultură), Victor Domşa, Alexandru Grad, Coca Bloos (sociale), Traian Suciu, Titu Popescu, Ion Itu (cultură), Ioan Nistor, Alexandru Constantinescu, Gheorghe Sasu (scrisori), Clement Munteanu, Marius Vintilă, Mircea Cătană (secretariat de redacţie), George Limbeanu, Veturia Şerb (externe), fred Nuss (foto), Nicolae Iancu Răşinari (redactor şef adjunct, Vasile Trif (redactor-şef).
Aveam 27 de ani şi, vorba ceea, cum e prostu' mai în putere, cu dor de muncă şi de afirmare, fapt pentru care eram trimis unde era sămânţă de ceva scandal. Redacţia avea o singură maşină, aşa că umblam mai mult pe jos, cu autobuzul şi cu trenul, fiindcă şi cota de benzină era limitată. Aveam "normă", ca la fabrică, pe care, dacă n-o îndeplineai, ţi se diminua salariul (pardon, retribuţia): atâtea ştiri, atâtea reportaje, atâtea anchete, atâtea interviuri etc., dar şi dacă o depăşeai, puteai lua într-o lună aproape încă un salariu (pardon, retribuţie). Era stimulativ.
Eram angajat de câteva zile când Marius Vintilă, un tip spilcuit, mereu la costum şi cravată, m-a abordat ex abrupto: "Colega, te rog să mă împrumuţi cu 50 de lei până mâine!" N-aveam decât vrei 25. "Sunt buni şi ei." I-am dat. Nu i-am mai văzut. Am aflat că "păpase" şi cotiuzaţiile de sindicat, fapt pentru care a fost, ulterior, dat