În anii ’40-50 ai secolului trecut, în această localitate din raionul Străşeni a activat un grup de rezistenţă anticomunistă. Cel puţin 60 de săteni au fost deportaţi sau condamnaţi la ani grei de gulag pentru activitate antisovietică.

Grupul de rezistenţă, format din neamul Magari, la care au aderat alţi săteni, dar şi persoane din localităţile învecinate, a activat la Recea timp de un deceniu, între anii 1945-1954. Membrii grupului îşi doreau un război între SUA şi URSS, ce i-ar scăpa de ocupaţia sovietică. Pe activiştii noii puteri îi pedepseau după propriile legi: îi snopeau în bătăi, îi deposedau de averile acaparate ilegal, iar pe unii îi trimiteau pe lumea cealaltă. În aşa fel i-au „răsplătit“ pentru contribuţia lor la deportările din vara lui 1949 şi sovietizarea localităţii. Urmăriţi de securitate, antisovieticii au fost prinşi şi judecaţi, iar unul dintre liderii lor, Afanasie Magari, a fost împuşcat într-o ambuscadă organizată de poliţia politică sovietică.

Deportările din 6-7 iulie 1949 au generat un nou val de rezistenţă antisovietică în Basarabia. Fapte de opunere fărădelegilor sovietice au fost consemnate chiar în timpul desfăşurării operaţiunii „Sud“, atestându-se, totodată, un şir de abuzuri şi infracţiuni comise de către persoanele care au efectuat deportările.

Comuna Recea din raionul Străşeni trebuie înscrisă în analele rezistenţei anticomuniste din Basarabia. Ea a figurat de mai multe ori în rapoartele Securităţii în care s-au constatat acte de nesupunere autorităţilor sovietice. Pentru a se opune noii orânduiri, mulţi locuitori ai comunei au trecut în ilegalitate, unii au făcut rost de arme cu scopul răzbunării celor duşi în surghiun.

Inclus în lista de chiaburi

Spiridon Magari s-a născut în comuna Recea, judeţul Chişinău, în anul 1912. A locuit tot timpul în satul natal. Aici şi-a întemeiat o familie, a agonisit a