de N. I. DOBRA
26 aprilie 2013 23:18
5 vizualizari
A-A+ Administraţia americană, care pretinde că le ştie şi le are pe toate sub control, nu cred că a inventariat toate credinţele şi religiile care se practică pe teritoriul Statelor Unite, unde orice ins, normal sau nu, îşi poate dura o biserică ori o casă de rugăciuni, adunând enoriaşi sub o anurnită "doctrină" de el inventată.
Una dintre multele secte, care a prins rădăcini trainice în SUA, este cea a mormonilor, întemeiată de un oarecare Joseph Smith. S-a născut la 23 decembrie 1805, în Sharon, comitatul Vermont, tatăl lui fiind fântânar, cunoscut ca leneş şi beţiv în comunitate, iar bunicul patern nu avea nici el o imagine mai bună. Cu asemenea antecedente ereditare, Joseph nu putea face mare lucru în viaţă, devenind, încă de tânăr, un şarlatan şi profitor. Umbla dintr-un ţinut în altul, citind cui voia să-l asculte - dintr-o carte de inspiraţie divină, amestec de elemente creştine, budiste, mahomedane, gnostice, pe care i le dictase - susţinea el - un mesager misterios. Având şi doi "ucenici" - Rigton şi Harris - cuceriţi de "învăţăturile" lui, Smith s-a străduit să atragă cât mai mulţi prozeliţi. Aceştia erau, în general, inşi fără cultură, fără meserie, şomeri, vagabonzi, care propovăduiau "religia" cea nouă a lui Smith, vânzând "noua biblie". Cu banii adunaţi, în 1835, a construit în Kirtland (Missouri) o primă biserică a mormonilor, "Biserica sfinţilor din ziua din urmă". În noul lăcaş de cult, Smith a adus două... relicve: scara lui lacob (o scară veche de hambar) şi paloşul lui lacob (o sabie ruginită din recuzita unui teatru), la care enoriaşii se închinau. Nu se ştie precis pentru ce motive, Smith a fost arestat şi încarcerat la Cartagena, mulţimea luând cu asalt puşcăria, ca să-l linşeze. Speriat, Smith a încercat să fugă, dar a fost prins şi ucis. Un tânăr învăţăcel, Brigam Young,