În funcţie de venitul salarial, de localitatea în care are domiciliul şi de zona localităţii, un cetăţean plăteşte primăriilor şi consiliilor locale, în medie, între 1 şi trei salarii medii nete/lună (fără a socoti partea de TVA care merge la administraţia locală).
Primăriile îşi fac an de an, bugete din ce în ce mai mari – veniturile bugetelor locale au crescut spectaculos, de la 6 mld. lei în anul 2000 la aproape 45 mld. lei în 2011 (10 mld. euro), iar aceşti bani nu vin din impozitele locale, ci, în majoritatea lor, din impozitele strânse de stat şi reîntoarse la administraţiile locale.
Banii sunt din ce în ce în ce mai mulţi la administraţiile locale, dar bugetele acestora sunt la fel de obscure. Este la fel de dificil să vezi astăzi, la fel ca în urmă cu 10 ani, încotro merg banii, pe ce proiecte, cât a costat cu adevărat un proiect, care este relevanţa lui pentru comunitate.
Cei mai mulţi bani la primării sau la consiliile judeţene vin din impozitul pe venitul salarial – astfel că un cetăţean plăteşte administraţiei locale mult mai mult decât ar crede la prima vedere - adică impozitul pe casă, maşină sau teren.
71,5% din impozitul pe venitul salarial plătit de un cetăţean merge la comunitatea locală, ca şi 20% din TVA-ul pe care o plăteşte când achiziţionează un bun şi abia apoi se adaugă impozitul local (casă, maşină etc.).
La un salariu mediu brut la sfârşitul anului trecut de 3.292 de lei/lună (39.504 lei/an) un angajat din Bucureşti plăteşte un impozit anual pe salariu de 6.320 de lei. Cum 71,5% din acest impozit merge spre administraţia locală, el plăteşte Primăriei generale şi primăriilor de sector 4.518 lei anual (44,5% către primăria generală, 20% către primăria de sector şi 7% merg într-un fond de echilibrare a bugetelor). Cum impozitul pe prima proprietate variază în funcţ
