Tezaurul României estimat la 93,4 tone de aur nu s-a întors încă de la ruşi
Banca Naţională a României organizează astăzi cea de-a 21-a ediţie a simpozionul anual de istorie şI civilizaţie bancară “ Cristian Popişteanu”. Tema din acest an este de mare actualitate, Aurul în istoria Băncilor Centrale.
Recuperarea tezaurului Băncii Naţionale a României (BNR) trimis în 1917 la Moscova, în timpul primului război mondial, rămâne una din sarcinile asumate de fiecare guvernator al băncii centrale a României la începutul mandatului. Mugur Isărescu a preluat mandatul de la Decebal Urdea, în septembrie 1990. În aceşti ani problema recuperării tezaurului a fost oficializată în interiorul tratatului diplomatic încheiat între Rusia şI România. Guvernatorul Isărescu a prezentat public Dosarul Tezaurului care cuprinde documente originale care atestă predarea şI primirea bunurilor a căror valoare istorică este de nepreţuit, dar şI cantităţile exacte de monede de aur şI metal preţios.
La 4 iulie 2003 s-a încheiat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă. Reglarea problemei tezaurului României a fost cuprinsă într-o anexă a tratatului care stipulează constituirea unei comisii de istorici români şi ruşi care să studieze chestiunea. Aspecte interesante despre activitatea comisiei, a existenţei unor documente, mărturii şI cercetări au fost prezentate în ediţiile anterioare ale simpozionul anual de istorie şI civilizaţie bancară “ Cristian Popişteanu”.
Tezaurul transportat la Kremlin conţinea o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparţineau persoanelor private, companiilor şi băncilor particulare din România şi 2,4 tone de lingouri de aur, care aparţinea Băncii Naţionale a României), acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărţi rare, odoarele mănăst
