Nu am mai văzut până sâmbătă niciun meci jucat pe terenul echipei „Hercules” Lupeni. Cel peste care dai imediat ce treci barajul de la Sohodol şi faci câţiva paşi la stânga. Tribuna acestuia e, într-adevăr, una cu totul originală.

În primul rând,

aş putea-o numi ca fiind singura „tribună termoficată“ din Valea Jiului. Asta, fiindcă, la vreo doi metri de picioarele amatorilor de fotbal, trece magistrala de termoficare care merge de la termocentrală la Lupeni. Originalitatea ei constă, însă, şi-n altceva. Fiind pe un sigur rând, ai senzaţia că este întotdeauna plină la meciurile pe care Hercules le are acasă. La partida pe care gazdele au disputat-o cu CS Vulcan, bunăoară, au fost pe puţin trei sute de spectatori.

Partea nasoală

este cu drumul destul de îngust dintre tribună şi baraj. Spectatorii, în special din Lupeni, am impresia, vin cu maşinile exact până acolo unde, dându-se jos din autoturism, mai fac un pas şi se aşează pe laţuri. Or, dacă apare o autobasculantă care vrea să treacă, se mai lasă şi cu câte o maşină mică buşită uşor. Cum a fost cazul chiar sâmbăta asta.

Meciul de dincolo

de baraj a fost fain de tot. Asta, pe ansamblu. Am văzut două echipe temeinic motivate. Un „Hercules”, al cărui obiectiv este cel de a termina turul deasupra echipei vulcănene, şi pe băieţii lui Ocsi Iszak ambiţioşi - cum naiba? - să n-o ia la bubă la doi paşi de casă. E drept că lupenenii au început în forţă şi nu i-au menajat deloc - la faulturi vorbesc - pe oaspeţi. Asta, până când şi vulcăneni, care nu-s, cu niciun chip, uşă de biserică, au început şi ei să exerseze pe această temă. Astfel că, în minutul cinci, era doi-doi la faulturi.

Prima ocazie

de a înscrie o are, dintr-o lovitură liberă, valorosul jucător lupenean Rasol. Numai că Ciprian Toth, care, iată-l, a revenit în poarta CS Vulcan, este