„Marea Infrastuctură“ va fi cel mai important program operaţional sectorial (POS) ce va fi finanţat în exerciţiul financiar multianual al UE 2014-2020.
Deocamdată, Comisia Europeană aşteaptă să vadă câţi bani va pune Guvernul de la Bucureşti în proiectele de infrastructură (în întreţinerea celor existente şi în proiectele viitoare) pentru a decide câţi bani va da, la rându-i, pentru aceste proiecte.
De această dată Bruxellesul vrea să ştie, de pildă, ce procent din PIB va aloca Guvernul pentru finanţarea infrastructurii de transport – cel mai bine finanţat program şi în exerciţiul financiar 2007-2013 (4,5 mld. euro prin POS-T), dar care are şi cea mai slabă rată de absorbţie, sub 7% din total.
În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene va gestiona cea mai mare parte a banilor alocaţi pentru programele structurale – 21,8 mld. euro în total (alte peste 18 mld. euro merg la dezvoltare rurală, pescuit şi plăţi directe). Alocarea generală este stabilită, dar nu şi cea pentru fiecare program în parte.
Structura programelor va fi diferită faţă de programarea 2007-2013 – dispar cel mai bine finanţate programe operaţionale, POS-T şi POS Mediu, cu o finanţare cumulată de aproape 10 mld. euro în actualul exerciţiu financiar multianual. Ele vor fi incluse într-un program mamut „POS Infrastructură“ care va mai cuprinde, pe lângă „transporturi“ şi „mediu“, „autostrăzi“ şi „energie“.
Toate cele patru domenii de mai sus vor fi gestionate de aşa-numitele Organisme Intermediare (OI), aflate în subordinea Autorităţii de Management (AM) care va fi Ministerul Fondurilor Europene. Astfel, ministrul de resort Eugen Teodorovici va deveni una dintre cele mai importante piese ale Guvernului de la Bucureşti (chiar şi în ciuda faptului că fondurile UE
